Foto: Românul 95 · CC BY-SA 4.0 · sursa

Biserică · Calea Victoriei / Piața Victoriei

Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria

Cunoscut și ca: Biserica Sfintei Cruci și a Sfântului Vasile cel Mare, Biserica Sfântul Vasile – Victoria

Program de confirmatMoaște confirmate

Ce găsești aici

  • Părticică de moaște Părticică din moaștele Sfântului Mucenic Trifon
  • Obiect de patrimoniu Părticică din lemnul Sfintei Cruci
  • Părticică de moaște Părticele din moaștele Sf. Ioan Botezătorul, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Teodor Tiron, Sf. Mc. Elefterie, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Cuv. Paraschevi
  • Icoană venerată · neconfirmat Icoana Maicii Domnului socotită făcătoare de minuni

De ce merită

Biserică de pe Calea Victoriei, vizavi de Muzeul George Enescu, cunoscută și ca Biserica Sfintei Cruci. Într-o raclă se păstrează o părticică din lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele a șapte sfinți, între care Sfântul Mucenic Trifon.[1],[2],[3],[4],[5]

Cum ajungi

Calea Victoriei nr. 198, Sector 1, București, Sector 1

Tip
Biserică
Hram
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Înălțarea Sfintei Cruci
Datare
din 1804
Monument istoric
necunoscut
Zonă
București
Metrou
Piața Victoriei (M1, M2) · 360 m
Pe hartă
Navighează
Google MapsApple MapsWazeOpenStreetMap
Semnalează o informație

Moaște și alte elemente de interes

  • Părticică de moaște

    Părticică din moaștele Sfântului Mucenic Trifon[3],[5],[2]

    Păstrată în racla Sfintei Cruci, alături de părticele din moaștele altor șase sfinți.

    Despre Sfântul Trifon · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

    Pagina parohiei este veche (2012–2013); Basilica.ro (calendarul de 1 februarie, 2026) confirmă moaștele Sf. Trifon la „parohia Sfântul Vasile”.

  • Obiect de patrimoniu

    Părticică din lemnul Sfintei Cruci[3],[4]

    Păstrată în raclă și purtată în procesiune de hramul Înălțării Sfintei Cruci; parohia o descrie drept cea mai mare părticică din lemnul Sfintei Cruci din România.

    Afirmația „cea mai mare din România” aparține parohiei; nu am verificat-o independent. Nu este moaște ale unui sfânt, de aceea e catalogată ca obiect de patrimoniu.

  • Părticică de moaște

    Părticele din moaștele Sf. Ioan Botezătorul, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Teodor Tiron, Sf. Mc. Elefterie, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Cuv. Paraschevi[3],[4]

    În aceeași raclă cu lemnul Sfintei Cruci, potrivit parohiei.

    Basilica.ro (2024) confirmă „moaștele a șapte sfinți” în raclă, fără să-i numească.

  • Icoană venerată · neconfirmat

    Icoana Maicii Domnului socotită făcătoare de minuni[6]

    Potrivit Wikipediei, icoana a primit în 1815 îmbrăcăminte de metal argintat și aurit și este socotită făcătoare de minuni.

    Doar sursă secundară (Wikipedia); nu am găsit-o pe site-ul parohiei sau pe Basilica.ro.

Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.

Povestea locului

Biserica exista deja în 1804, iar în 1815 a fost închinată Mănăstirii Mărcuța. Pe lângă hramul istoric, Sfântul Vasile cel Mare, parohia a primit al doilea hram, Înălțarea Sfintei Cruci.

Potrivit parohiei, racla bisericii adăpostește o părticică din lemnul Sfintei Cruci — descrisă de parohie drept cea mai mare din România — și părticele din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Mucenic Trifon, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Sfântului Mucenic Teodor Tiron, Sfântului Mucenic Elefterie, Sfântului Mucenic Haralambie și Sfintei Mucenițe Cuvioasa Paraschevi. Din 2010, de hramul din septembrie, racla este purtată în procesiune pe Calea Victoriei.

Basilica.ro amintește, la 1 februarie, că părți din moaștele Sfântului Trifon se găsesc și „la parohiile Cărămidarii de Jos și Sfântul Vasile” din București.

[1],[2],[3],[4],[5]

Repere documentate

  1. 1804 Biserica figurează în catagrafia Bucureștiului (9 ianuarie).[6]
  2. 1815 Biserica este închinată Mănăstirii Mărcuța (7 noiembrie).[6]
  3. 2010 Prima procesiune anuală a Sfintei Cruci pe Calea Victoriei, de hram.[4]

Program și vizită

Program de confirmat. Nu avem un program publicat recent de lăcaș — sună înainte de vizită.

Acces la raclă: Parohia anunța pentru hram că, după Sfânta Liturghie, „Sfânta Racla va fi deschisă pentru închinare” (pagină din 2012–2013). Nu am găsit un program permanent.

Accesibilitate: Informație indisponibilă.

Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.

Hram și sărbători

  • Sfântul Ierarh Vasile cel Mare — următoarea: 1 ianuarie 2027
  • Înălțarea Sfintei Cruci — următoarea: 14 septembrie 2027
[1],[4]

Adaugă hramul în calendarul tău (.ics)

Contact oficial

[3]

Ce nu știm încă

Ne lipsesc: codul de monument istoric, programul de vizitare, accesibilitatea.

Neconcordanțe între surse:

  • Pagina parohiei pomenește într-un loc „Moaștele a șase sfinți”, iar în altele șapte sfinți; Basilica.ro (2024) spune „șapte sfinți”.
  • Wikidata nu are cod LMI pentru această biserică.

Știi mai mult? Spune-ne · Fanbase Purceas

Surse

Ultima verificare editorială: 13 noiembrie 2026.

  1. Parohii – Arhiepiscopia Bucureștilor (lista parohiilor pe protoierii, cu adrese) — Arhiepiscopia Bucureștilor, consultat 13 noiembrie 2026 · eparhie
  2. Bisericile din București unde se găsesc moaștele sfinților doctori fără de arginți (08.02.2024) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  3. Pelerinaje – Biserica Sfintei Cruci și a Sfântului Vasile cel Mare (pagina procesiunilor de hram 2012–2013) — Parohia Sf. Vasile – Victoria, consultat 13 noiembrie 2026 · sursă oficială a lăcașului
  4. Pelerini pe Calea Victoriei: procesiune cu fragmente din Sfânta Cruce la o biserică din centrul Capitalei (14.09.2024) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  5. Calendar ortodox, 1 februarie (Sf. Mc. Trifon) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  6. Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei — Wikipedia, consultat 13 noiembrie 2026 · enciclopedie
  7. Coordonate — Wikidata — www.wikidata.org, consultat 13 noiembrie 2026 · Wikidata
Navighează