Foto: Diego Delso · CC BY-SA 4.0 · sursa

Biserică · Calea Victoriei

Biserica Kretzulescu

Cunoscut și ca: Biserica Crețulescu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli” – Kretzulescu

Program de confirmat

Ce găsești aici

  • Obiect de patrimoniu Pictura murală de la 1722 (parțial păstrată)
  • Obiect de patrimoniu Fațada din cărămidă aparentă și ornamentele de piatră

De ce merită

Biserica de cărămidă roșie de pe Calea Victoriei, ridicată în 1720–1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu și de soția sa, Safta, fiica lui Constantin Brâncoveanu. A scăpat la limită de demolare în 1989 și păstrează fragmente din pictura originală de la începutul secolului al XVIII-lea.[1],[2],[3],[4],[5]

Cum ajungi

Calea Victoriei, București, Sector 1

Tip
Biserică
Hram
Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Datare
din 1720
Monument istoric
B-II-m-A-19855
Zonă
București
Metrou
Universitate (M2) · 540 m
Pe hartă
Navighează
Google MapsApple MapsWazeOpenStreetMap
Semnalează o informație

Moaște și alte elemente de interes

  • Obiect de patrimoniu

    Pictura murală de la 1722 (parțial păstrată)[1]

    Părțile conservate din pictura murală din 1722 au fost păstrate la restaurare; circa 40% lipsea și a fost completat în stilul epocii.

  • Obiect de patrimoniu

    Fațada din cărămidă aparentă și ornamentele de piatră[1]

    Biserica a fost lăsată din cărămidă roșie aparentă în urma restaurării din 1933–1939; piesele de piatră (coloane, canaturi, brâu) au fost restaurate recent.

Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.

Povestea locului

Biserica a fost zidită între 1720 și 1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu și de soția sa, Safta, una dintre fiicele Sfântului Constantin Brâncoveanu, și sfințită la 20 septembrie 1722. Potrivit parohului, hramul Adormirii Maicii Domnului amintește probabil de martiriul Brâncovenilor, petrecut chiar de această sărbătoare.

Vreme de secole a fost „o biserică de familie”, îngrijită de o eforie a descendenților Kretzulescu. După cutremurul din 1838 a fost restaurată de arhitectul Luigi Lipizer, iar în 1933–1939 Comisia Monumentelor Istorice a decis ca fațada să rămână din cărămidă aparentă. Pictura lui Tattarescu a fost atunci îndepărtată, descoperindu-se dedesubt pictura de la începutul secolului al XVIII-lea.

În 1986 biserica a fost închisă, în 1988 parohia a fost desființată și urma să fie dărâmată în 1989; intervențiile discrete ale unor arhitecți și istorici au amânat decizia până la Revoluție. Parohia a fost reînființată în 1993, iar după o restaurare amplă, în 2022, biserica a împlinit 300 de ani.

[1],[2],[3],[4],[5]

Repere documentate

  1. 1720–1722 Zidită de Iordache Kretzulescu și Safta Brâncoveanu; sfințită la 20 septembrie 1722.[1],[3]
  2. 1860 Restaurare după cutremurul din 1838, cu arhitectul Luigi Lipizer.[1]
  3. 1933–1939 Restaurare sub Comisia Monumentelor Istorice; se păstrează cărămida aparentă.[1]
  4. 1986–1989 Închisă cultului (1986), parohia desființată (1988); demolarea planificată pentru 1989 nu mai are loc.[1]
  5. 1993 Parohia Kretzulescu este reînființată.[1]
  6. 2022 300 de ani de la sfințire; BNR emite o monedă aniversară.[1],[5]

Program și vizită

Program de confirmat. Nu avem un program publicat recent de lăcaș — verifică înainte de vizită.

Accesibilitate: Informație indisponibilă.

Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.

Hram și sărbători

  • Adormirea Maicii Domnului — următoarea: 15 august 2027
  • Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil — următoarea: 8 noiembrie 2027
[2],[4]

Adaugă hramul în calendarul tău (.ics)

Ce nu știm încă

Ne lipsesc: address (număr), programul de vizitare, datele de contact, accesibilitatea.

Neconcordanțe între surse:

  • Safta Kretzulescu (fiica lui Constantin Brâncoveanu) NU este aceeași persoană cu Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857), canonizată în 2025.
  • Numărul de pe Calea Victoriei nu apare în sursele consultate; Wikidata nu are adresă.
  • Wikidata indică drept site oficial o pagină crestinortodox.ro, care nu e site-ul parohiei.

Știi mai mult? Spune-ne · Fanbase Purceas

Surse

Ultima verificare editorială: 13 noiembrie 2026.

  1. Biserica Kretzulescu, una dintre cele mai frumoase şi discrete din Capitală, împlineşte în toamnă 300 de ani de la sfinţire (25.05.2022) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  2. Istoria Bisericii care a străjuit intrarea în București, prezentată de preotul paroh într-un podcast (14.04.2025) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  3. Parohia Kretzulescu invită bucureștenii la manifestările organizate cu ocazia aniversării a 303 ani de existență (15.09.2025) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  4. Protoieria Sector 1 are un nou protopop (03.09.2024) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  5. BNR lansează o monedă dedicată împlinirii a 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu (23.11.2022) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
  6. Biserica Kretzulescu (Q3394199) — Wikidata, consultat 13 noiembrie 2026 · Wikidata
Navighează