Mănăstirea Țigănești

Moaște și alte elemente de interes

• Părticică de moaște

  Părticică din moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie^[1]

  Se află într-o raclă din lemn de chiparos îmbrăcată în argint, realizată la Monetăria Statului, împreună cu părticele din moaștele altor sfinți.

  Despre Sfântul Haralambie · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

  Sursa este pagina oficială a Arhiepiscopiei (nedatată; racla este menționată în cronica lucrărilor din jurul anului 2010).

• Părticică de moaște

  Părticele din moaștele Sfinților Pangratie, Elefterie, Artemie, Serghie și Vah, Anastasia, Trifon, Chiric și Iulita, Marina și ale Sfinților 40 de Mucenici^[1]

  În aceeași raclă cu părticica Sfântului Haralambie.

• Părticică de moaște

  Părticică din moaștele Sfântului Gheorghe Hozevitul^[1]

  Adusă de la Ierusalim în 1969 de schimonahia Acachia Giurgiuveanu.

• Părticică de moaște

  Părticică din lemnul Sfintei Cruci^[1]

  Dăruită de Mănăstirea Căldărușani.

• Icoană venerată

  Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului^[2]

  Pictată în secolul al XVII-lea și ferecată în argint; este dusă uneori spre închinare în parohii din București.

Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.

Povestea locului

Primul document cunoscut despre Țigănești este din 1776. Din 1805 aici au fost aduse maicile de la două schituri mai vechi, iar mănăstirea a trecut sub îndrumarea Căldărușanilor. Biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată în 1812; în 1817 s-au adăugat biserica cimitirului și bolnița.

Din 1923, la îndemnul Patriarhului Miron Cristea, maicile au deschis un atelier de covoare, devenit mai târziu atelierul de țesături și broderii liturgice al Patriarhiei. Muzeul din vechiul arhondaric păstrează icoane, cărți vechi și broderii.

Mănăstirea este cinstită pentru icoana Maicii Domnului din secolul al XVII-lea, ferecată în argint, de care, potrivit tradiției mănăstirii, sunt legate mai multe relatări de minuni, între care salvarea mănăstirii de un incendiu în 1947. Într-o raclă din lemn de chiparos îmbrăcată în argint se păstrează părticele din moaștele a zece sfinți, între care Sfântul Haralambie.

Repere documentate

1. 1776 Cel mai vechi document cunoscut despre schitul Țigănești (1 august).^[1]
2. 1805 Sunt aduse aici monahiile de la schiturile Turbați și Hagi Dima; călugării se mută la Căldărușani.^[1]
3. 1812 Se ridică biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.^[1]
4. 1817 Logofătul Niculae Bâțcoveanu ridică biserica cimitirului (Sfânta Treime) și bolnița.^[1]
5. 1923 Se înființează atelierul de covoare, cu sprijinul Patriarhului Miron Cristea.^[1]
6. 1947 Potrivit tradiției mănăstirii, icoana Maicii Domnului ocrotește mănăstirea de un incendiu.^[2]
7. 1969 O părticică din moaștele Sfântului Gheorghe Hozevitul este adusă de la Ierusalim.^[1]

Tradiții și mărturii

Relatări atribuite sursei lor. Nu sunt prezentate ca fapte istorice.

Conform relatării publicate de basilica.ro (2020), icoana ar fi ferit mănăstirea de un incendiu în vara lui 1947, iar mai multe mame și copii bolnavi ar fi primit vindecare după rugăciune la ea.^[2]

Program și vizită

Potrivit Arhiepiscopiei, în mănăstire se săvârșesc zilnic Sfânta Liturghie, Vecernia și Utrenia, iar vinerea Taina Sfântului Maslu. Orele nu sunt publicate.^[1]

Accesibilitate: Informație indisponibilă.

Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.

Hram și sărbători

• Adormirea Maicii Domnului — următoarea: 15 august 2027
• Sfânta Treime (biserica cimitirului, 1817) — Rusalii (dată mobilă)

Adaugă hramul în calendarul tău (.ics)

Contact oficial

• 021 266 82 32