Mănăstirea Samurcășești

Moaște și alte elemente de interes

• Moaște

  Moaștele Sfintei Cuvioase Mucenițe Evloghia de la Samurcășești^{[6],[9],[10],[8],[3]}

  Așezate în racla sfințită de Patriarhul Daniel la 2 octombrie 2026 și întâmpinate la mănăstire la 3 octombrie 2026; la proclamarea locală din 4 octombrie credincioșii s-au închinat la sfintele moaște. Potrivit mănăstirii, osemintele au fost deshumate pentru a fi așezate spre închinare în biserica mare.

  Despre Sfânta Evloghia de la Samurcășești · Canonizat de Biserica Ortodoxă Română

  Nu am găsit o confirmare explicită, publicată după 4 octombrie 2026, a locului exact al raclei (biserica mare sau altă biserică a mănăstirii).

• Mormânt

  Locul primului mormânt al Sfintei Evloghia, în cimitirul mănăstirii^[3],[6]

  Mormântul din cimitirul mănăstirii din care osemintele au fost deshumate la 15 ianuarie 2026.

  Despre Sfânta Evloghia de la Samurcășești · Canonizat de Biserica Ortodoxă Română

  Moaștele nu mai sunt în mormânt, ci în raclă.

• Părticică de moaște

  Părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir^[1]

  Într-o raclă de argint cu părticele din moaștele mai multor sfinți, în biserica mare.

  Despre Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

  Pagina Arhiepiscopiei nu este datată.

• Părticică de moaște

  Părticele din moaștele Sfinților Apostol Andrei, Arhidiacon Ștefan, Ioan Gură de Aur, Silvestru, Modest, Teodor Tiron, Teodor Stratilat și Ermin^[1]

  În aceeași raclă de argint din biserica mare, descrisă de Arhiepiscopie drept „cea mai de preţ” valoare a bisericii.

  Pagina Arhiepiscopiei nu este datată; site-ul actual al mănăstirii nu repetă lista.

• Obiect de patrimoniu

  Veșmânt care a acoperit moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva^[1]

  Dăruit obștii de Patriarhul Daniel la 14 octombrie 2008, în amintirea adăpostirii moaștelor Sfintei Parascheva aici în 1944.

• Moaște aduse temporar

  Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva (1944)^[1],[11]

  În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, racla cu moaștele Sfintei Parascheva de la Iași a fost adăpostită la mănăstire între 10 aprilie și 27 octombrie 1944.

  Eveniment istoric; moaștele se află la Catedrala Mitropolitană din Iași.

• Obiect de patrimoniu

  Iconostasul în stil brâncovenesc din vechea biserică^[1]

  Păstrat la reconstrucția din 1941–1943, cu două registre de icoane pictate și unul de icoane argintate.

• Obiect de patrimoniu

  Colecția muzeală a mănăstirii^[2],[1]

  Icoane (între care două de Gheorghe Tattarescu și o icoană din 1703 cu Maica Domnului pe tron), un epitaf brodat în 1808, obiecte liturgice din argint dăruite de ctitor, carte veche și crucea dăruită de Tudor Vladimirescu.

Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.

Povestea locului

Mănăstirea a fost ridicată de vornicul Constantin Samurcaș pe moșia sa de la Ciorogârla: potrivit site-ului mănăstirii, lucrările au început în 1806, iar biserica, gândită cu trei altare închinate Sfintei Treimi, a fost sfințită la 8 septembrie 1809. Tradiția locului leagă planul cu trei altare de visul unui cioban, tâlcuit de starețul Timotei de la Cernica. În 1821 Tudor Vladimirescu și-a așezat aici tabăra pandurilor, iar mănăstirea păstrează o cruce dăruită de el.

Biserica veche, slăbită de cutremure, a fost demolată după cutremurul din 1940 și refăcută între 1941 și 1943 de arhitectul Ion Cernescu, păstrând cele trei altare și iconostasul în stil brâncovenesc; altarul din stânga a fost atunci închinat Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaște au fost adăpostite aici câteva luni în 1944. Pictura în frescă este din 1951–1953, sub Patriarhul Justinian, care a apărat obștea și în anii decretului 410.

Din această obște a făcut parte monahia Evloghia (Ecaterina Țârlea), misionară care a propovăduit prin satele Munteniei și a murit în 1949 după ce a fost bătută cu cruzime. Sfântul Sinod a canonizat-o în 2025; osemintele ei au fost deshumate în ianuarie 2026, iar la 3–4 octombrie 2026, cu racla sfințită de Patriarhul Daniel, a avut loc la mănăstire proclamarea locală a canonizării. Mănăstirea are și un muzeu cu icoane, obiecte liturgice și carte veche.

Repere documentate

1. 1806–1809 Vornicul Constantin Samurcaș începe lucrările (1806); biserica este zidită în 1808–1809 și sfințită la 8 septembrie 1809.^[2],[1]
2. 1821 Tudor Vladimirescu poposește cu pandurii la mănăstire (17 martie și 15 mai).^[2],[1]
3. 1870 Biserica este pictată de Gheorghe Tattarescu și resfințită.^[1],[2]
4. 1914 Un incendiu distruge casele ctitorești și o parte din arhivă.^[1],[2]
5. 1941–1943 După cutremurul din 1940, biserica este demolată și refăcută pe vechile temelii, după planurile arhitectului Ion Cernescu.^[1],[2]
6. 1944 Racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva este adăpostită la mănăstire (10 aprilie – 27 octombrie), apoi dusă la Catedrala Patriarhală.^[1],[11]
7. 1949 Monahia Evloghia trece la Domnul la mănăstire (19 decembrie), după ce fusese bătută în satul Ulmeni.^[7],[3]
8. 1951–1953 Biserica primește pictura în frescă a lui Gheorghe Popescu, sfințită de Patriarhul Justinian la 8 noiembrie 1953.^[1]
9. 2008 Patriarhul Daniel resfințește biserica mare la 200 de ani de istorie (14 octombrie) și dăruiește un veșmânt care a acoperit moaștele Sfintei Parascheva.^[1]
10. 2025 Sfântul Sinod canonizează pe Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (ședința din 1–2 iulie).^[12],[3]
11. 2026 Deshumarea moaștelor (15 ianuarie), sfințirea raclei de către Patriarhul Daniel (2 octombrie) și proclamarea locală a canonizării la mănăstire (4 octombrie).^[6],[10],[8]

Tradiții și mărturii

Relatări atribuite sursei lor. Nu sunt prezentate ca fapte istorice.

Potrivit tradiției păstrate de mănăstire, un cioban a visat o oaie albă cu trei coarne, iar starețul Timotei de la Cernica a tâlcuit visul ca îndemn de a ridica o biserică cu trei altare, închinată Sfintei Treimi.^[2]

Program și vizită

Program de vară: duminică și sărbători 08:30 Acatistul Domnului, Ceasurile, Sfânta Liturghie; 16:30 Vecernia, Paraclisul Maicii Domnului, Pavecernița; 19:00 Miezonoptica, Utrenia. Luni–sâmbătă 06:00 acatist, Ceasurile, Sfânta Liturghie, parastas; 16:30 Vecernia și Pavecernița (vinerea de la 14:00, cu Sfântul Maslu); 19:00 Miezonoptica și Utrenia. Iarna, slujbele de după-amiază încep cu o oră mai devreme (15:30; vinerea 13:00), iar cele de seară la 18:00. Program de vizită: luni–sâmbătă 06:00–20:00, duminică 07:00–20:00.^[4],[5]

Acces la raclă: La proclamarea locală (4 octombrie 2026) credincioșii s-au închinat la racla Sfintei Evloghia; locul permanent exact al raclei nu este precizat într-o sursă publicată după acea dată.

Accesibilitate: Informație indisponibilă.

Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.

Hram și sărbători

• Sfânta Treime — Rusalii (dată mobilă)
• Adormirea Maicii Domnului — următoarea: 15 august 2027
• Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași — următoarea: 14 octombrie 2027

Adaugă hramul în calendarul tău (.ics)

Contact oficial

• 0723 441 285
• manastireasamurcasesti@gmail.com
• manastireasamurcasesti.ro