Ce găsești aici
- Părticică de moaște Fragment din moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
- Icoană venerată Icoana Sfântului Ioan Botezătorul
- Icoană venerată Copia icoanei Maicii Domnului „Prodromița”
De ce merită
Una dintre vechile mănăstiri ale Bucureștiului, ridicată în secolul al XVI-lea pe un dâmb lângă apa Colentinei. Din 2021 păstrează o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, adus de la Muntele Athos.[1],[2],[3],[4],[5],[6],[7]
Cum ajungi
Str. Plumbuita nr. 58, Sector 2, București, Sector 2
Poziția pe hartă este aproximativă.
- Tip
- Mănăstire
- Hram
- Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântul Ierarh Nicolae, Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Prodromița”
- Datare
- din 1560
- Monument istoric
- B-II-a-A-19419
- Zonă
- București
- Metrou
- de confirmat
Moaște și alte elemente de interes
- Părticică de moaște
Fragment din moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul[1],[2],[3]
Fragment dăruit în 2021 de Chilia „Sfânta Ana” a Mănăstirii Iviru (Athos), însoțit de act de autenticitate; așezat într-o raclă lucrată la Atelierele Patriarhiei Române. Sursele din 2026 îl descriu ca aflat „în patrimoniul mănăstirii”.
Despre Sfântul Ioan Botezătorul · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă
Confirmat la hramurile din iunie și iulie 2026.
- Icoană venerată
Icoana Sfântului Ioan Botezătorul[2],[3]
Copie a unei icoane de la Schitul românesc Prodromu din Muntele Athos, prezentată la hramul din 2026 ca icoană făcătoare de minuni.
Caracterul făcător de minuni e afirmat de slujitori ai Bisericii la hram (2026); îl redăm ca atare, atribuit.
- Icoană venerată
Copia icoanei Maicii Domnului „Prodromița”[3]
Copie a icoanei Maicii Domnului Prodromița de la Schitul Prodromu; mănăstirea își serbează hramul de vară la cinstirea acestei icoane.
Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.
Povestea locului
Construcția mănăstirii a fost începută în jurul anului 1560 de domnitorul Petru cel Tânăr și a fost dusă la capăt de urmașii săi la tron, Alexandru al II-lea Mircea și Mihnea Turcitul. Numele i-a rămas de la localnici, pentru că biserica a fost multă vreme acoperită cu plumb. Forma de astăzi a bisericii vine din vremea lui Matei Basarab, care a rezidit-o în 1647.
Legătura cu Muntele Athos e veche: în 1585 Mihnea Turcitul a închinat mănăstirea Mănăstirii Xiropotamu, iar hrisovul original a fost regăsit recent în arhiva athonită. Legătura a continuat în 2021, când Chilia „Sfânta Ana” a Mănăstirii Iviru a dăruit Plumbuitei un fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul mănăstirii.
Mănăstirea mai păstrează copii ale icoanei Sfântului Ioan Botezătorul și ale icoanei Maicii Domnului „Prodromița” de la Schitul românesc Prodromu din Athos, cinstite la hramurile de vară.
[1],[2],[3],[4],[5],[6],[7]Repere documentate
- 1560 Petru cel Tânăr începe construcția mănăstirii, terminată de Alexandru al II-lea Mircea și Mihnea Turcitul.[4]
- 1585 La 21 octombrie, Mihnea Turcitul închină mănăstirea Mănăstirii Xiropotamu din Muntele Athos.[4],[5]
- 1647 Matei Basarab rezidește din temelii biserica mănăstirii.[6]
- 2016 Mănăstirea primește al doilea ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Nicolae.[7]
- 2021 Un fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, dăruit de Chilia „Sfânta Ana” (Iviru, Athos), este așezat într-o raclă sfințită de Patriarhul Daniel la 27 august.[1]
- 2026 Un hrisov din 1585 despre mănăstire este identificat în arhiva Mănăstirii Xiropotamu.[5]
Tradiții și mărturii
Relatări atribuite sursei lor. Nu sunt prezentate ca fapte istorice.
Potrivit tradiției consemnate de Basilica.ro, localnicii au numit mănăstirea astfel pentru că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb.[4]
Program și vizită
Accesibilitate: Informație indisponibilă.
Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.
Hram și sărbători
- Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul — următoarea: 24 iunie 2027
- Sfântul Ierarh Nicolae — următoarea: 6 decembrie 2026
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Prodromița” — următoarea: 12 iulie 2027
Ce nu știm încă
Ne lipsesc: programul de vizitare, datele de contact, accesibilitatea, condițiile de acces la raclă.
Neconcordanțe între surse:
- Coordonatele Wikidata au precizie declarată de 0,001° (~100 m), de aceea sunt marcate „approx”.
- Adresa provine din înregistrarea LMI preluată de Wikidata; nu am găsit un site oficial accesibil al mănăstirii.
Surse
Ultima verificare editorială: 13 noiembrie 2026.
- Mănăstirea Plumbuita a primit moaștele Sf. Ioan Botezătorul. Patriarhul Daniel mulțumește Părintelui Antipa Iviritul (27.08.2021) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Hram la Mănăstirea Plumbuita: Sfântul Ioan continuă să fie prezent în mijlocul nostru (24.06.2026) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul: PS Paisie Sinaitul la hramul Mănăstirii Plumbuita (12.07.2026) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- PS Ieronim: Să ne rugăm Sfântului Ioan Botezătorul să ne inspire (24.06.2021, cu scurt istoric) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Un hrisov despre Mănăstirea Plumbuita a fost descoperit în arhiva unei mănăstiri din Muntele Athos (26.08.2026) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Pregătiri pentru sărbătoarea Mănăstirii Plumbuita (22.06.2016) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Sfântul Nicolae cinstit pentru prima dată ca ocrotitor al Mănăstirii Plumbuita (06.12.2016) — Basilica.ro – Patriarhia Română, consultat 13 noiembrie 2026 · Patriarhia Română
- Mănăstirea Plumbuita (Q12736256) — Wikidata, consultat 13 noiembrie 2026 · Wikidata