Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Moaște și alte elemente de interes

• Moaște

  Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor^{[1],[2],[3],[4]}

  Într-o raclă de argint, în catedrală, din 13 iulie 1774. În fiecare zi (luni–joi) la 10:30 se citește Acatistul sfântului în fața raclei; la hramul din octombrie racla este scoasă în procesiune și așezată în Baldachinul Sfinților de pe colină.

  Despre Sfântul Dimitrie cel Nou · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

• Părticică de moaște

  Părticele din moaștele Sfântului Împărat Constantin cel Mare^[1],[5]

  Dăruite în 2002 de Mănăstirea Kykkos (Cipru); într-o raclă de argint, în baldachinul din partea stângă a naosului.

  Despre Sfântul Constantin cel Mare · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

• Părticică de moaște

  Părticele din moaștele Sfintei Împărătese Elena^[1],[5]

  În aceeași raclă cu părticelele Sfântului Constantin, dăruite în 2002 de Mănăstirea Kykkos.

  Despre Sfânta Elena · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

• Părticică de moaște

  Părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina^[1],[5]

  Oferită în 2012 de Mănăstirea Radu Vodă; din 2016 în baldachinul din stânga naosului.

  Despre Sfântul Nectarie · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

• Părticică de moaște · neconfirmat

  Moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir^[4],[7]

  La pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou din 2026, credincioșii s-au putut închina în catedrală și la moaștele Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

  Despre Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir · Sfânt cinstit în întreaga Biserică Ortodoxă

  Nu am găsit o sursă care să spună că aceste moaște rămân permanent în catedrală sau de unde provin; tratați ca prezență la hram până la confirmare.

• Mormânt

  Mormintele patriarhilor Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justin Moisescu și Teoctist Arăpașu^[2]

  În partea dreaptă a pronaosului.

  Morminte ale unor ierarhi, nu moaște.

• Obiect de patrimoniu

  Icoana de hram a Sfinților Constantin și Elena din pridvor (1665) și catapeteasma cu icoane în email (1961–1964)^[1]

  Icoana de hram, pictată în 1665, se află deasupra ușii de la intrare; icoanele împărătești ale catapetesmei sunt lucrate în email de Otilia Oteteleșanu.

• Moaște aduse temporar

  Moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea (la hramul din 2026)^[4],[7]

  Aduse spre închinare la pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, începând din 24 octombrie 2026.

  Despre Sfânta Elisabeta de la Pasărea · Canonizat de Biserica Ortodoxă Română

  Pelerinaj 18–28 octombrie 2026.

Cum citim aceste etichete: moaște, mormânt, icoană — care e diferența.

Povestea locului

Biserica a fost ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab după modelul bisericii de la Curtea de Argeș și a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei. Din 1668 a devenit reședința Mitropoliei Țării Românești, iar din 1925 este Catedrala Patriarhală.

În 1774 au fost aduse aici, din satul Basarabi de la sud de Dunăre, moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De atunci ele nu au mai părăsit catedrala, în afară de procesiuni, iar ziua lui, 27 octombrie, adună în fiecare an la București pelerini din toată țara.

În 2002 catedrala a primit de la Mănăstirea Kykkos din Cipru părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, iar în 2012, de la Mănăstirea Radu Vodă, o părticică din moaștele Sfântului Nectarie. Din 2016 cele două racle stau într-un baldachin din lemn aurit, în partea stângă a naosului, lângă racla Sfântului Dimitrie. În pronaos se află mormintele patriarhilor Miron Cristea, Nicodim, Justin și Teoctist.

Repere documentate

1. 1656 Domnitorul Constantin Șerban Basarab ctitorește biserica.^[1]
2. 1658 Biserica este sfințită de Patriarhul Macarie al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan.^[1],[2],[6]
3. 1668 Prin hrisovul lui Radu Leon (8 iunie), devine reședință mitropolitană.^[1],[2]
4. 1698 Constantin Brâncoveanu ridică clopotnița.^[1]
5. 1774 Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou sunt aduse în catedrală (13 iulie), în vremea Mitropolitului Grigorie al II-lea.^[1],[2],[3]
6. 1925 Biserica devine Catedrală Patriarhală.^[6]
7. 1932–1935 Dimitrie Belizarie realizează pictura murală actuală.^[1]
8. 2002 Patriarhul Teoctist primește de la Mănăstirea Kykkos părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena (21 mai).^[1]
9. 2012 O părticică din moaștele Sfântului Nectarie, dăruită de Mănăstirea Radu Vodă, este așezată spre închinare.^[1]
10. 2016 Un baldachin nou adăpostește raclele Sfinților Împărați și a Sfântului Nectarie.^[1],[5]

Program și vizită

Catedrala este deschisă zilnic între 07:00 și 20:00. Luni–sâmbătă: 07:00 Miezonoptica, 07:45 Utrenia, 09:00 Sfânta Liturghie; luni–joi la 10:30 Acatistul Sfântului Dimitrie cel Nou în fața raclei; vineri la 10:30 Taina Sfântului Maslu; sâmbătă la 10:45 parastasul. Duminică: 07:00 Miezonoptica, 07:45 Utrenia, 09:30–12:00 Sfânta Liturghie. Zilnic 16:00–18:00 Vecernia cu un Paraclis (luni Sf. Dimitrie cel Nou, marți Sf. Constantin și Elena, miercuri Maica Domnului Prodromița, joi Sf. Nectarie, vineri Sf. Parascheva, duminică Maica Domnului).^[2]

Acces la raclă: Racla Sfântului Dimitrie cel Nou și baldachinul cu moaștele Sfinților Constantin și Elena și ale Sfântului Nectarie se află în naos și pot fi cinstite în timpul programului catedralei (07:00–20:00).

Accesibilitate: Informație indisponibilă.

Prima vizită? Citește cum decurge o vizită — ținută, lumânări, fotografii, raclă.

Hram și sărbători

• Sfinții Împărați Constantin și Elena — următoarea: 21 mai 2027
• Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor — următoarea: 27 octombrie 2027

Adaugă hramul în calendarul tău (.ics)

Contact oficial

• patriarhia.ro